Sala XVI
În această sală, într-o casetă de mari dimensiuni sunt expuse vase aparţinând culturii Tumulilor Carpatici.
Sunt expuse vase care au servit şi drept urne, căni cu două torţi sau cu o toartă de influenţă romană, o amforă, ulcioare, castroane înalte sau joase, capace. Cercetările arheologice efectuate în necropolele de la Branişte-Nemţişor, Gura Secului şi Târzia permit datarea acestei culturi la sfârşitul secolului al II-lea şi în prima jumătate a secolului IV p. Chr. Caseta este însoţită de planul necropolei de la Branişte-Nemţişor şi de fotografii care ilustrează secţiunile din tumuli. Materialele arheologice recoltate nu permit stabilirea apartenenţei etnice a acestui grup cultural, arheologii atribuind acestuia o origine dacică, germanică sau amestecului dintre cele două etnii.
Tot în această sală sunt prezentate obiecte aparţinând culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, cultură datată în a doua jumătate a secolului al III-lea şi mijlocul secolului al V-lea p.Chr., pusă în legătură cu dominaţia goţilor în aceste zone după retragerea aureliană.
Ceramica este formată din vase lucrate la roată, de origine provincial-romană, din pastă de bună calitate, cuprinzând castroane mari, străchini mai mici, cupe, boluri, patere, căni cu două torţi sau o singură toartă. În rândul celorlalte categorii de obiecte expuse în această sală menţionăm piepteni de os, mărgele, fibule, cuţitaşe din bronz, catarame lucrate într-o tehnică deosebită, obiecte de chihlimbar şi sticlă, acestea din urmă constituind importuri în spaţiul est-carpatic.
Ilustrativ în acest sens este Mormântul X din necropola de la Izvoare – Piatra-Neamţ, reconstituit în această sală, care conţine 24 de piese: vase din ceramică, catarame, piese de chihlimbar, precum şi un recipient de sticlă păstrat intact (import roman).
În această sală sunt de asemenea expuse rezultatele săpăturilor arheologice din aşezarea de la Davideni din secolele V-VIII. Materialele arheologice expuse ne demonstrează evoluţia culturii Costişa – Botoşana Hansca, care în prima fază (sec. V-VI) aparţine sub aspect etno-cultural populaţiei autohtone romanice, puternic influenţată de lumea şi civilizaţia romano-bizantină, iar faza a II-a (sec. VI-VII) aparţine populaţiei autohtone romanice influenţată de lumea şi cultura slavă arhaică.
La Davideni au fost descoperite obiecte care ne demonstrează răspândirea creştinismului în rândul comunităţii: un fragment ceramic care are incizat semnul crucii, o cruciuliţă de bronz şi un pieptene de os care se termină cu o cruciuliţă.
Săpăturile de la Brăşăuţi, ilustrate în sală doar prin fragmente ceramice lucrate la roată, câteva împungătoare din os, datate în sec. VIII-IX, lasă să se întrevadă un nivel scăzut de trai, precum şi un nivel economic şi cultural puţin evoluat.
Într-o altă casetă şi o vitrină sunt expuse piese arheologice din sec. XI-XIII de la Bâtca Doamnei, unde se pare că a existat în acea perioadă o tabără militară cu o existenţă nu prea îndelungată şi nu centrul unei formaţiuni politice prestatale. Sunt expuse: un vas lucrat la roată, vârfuri de lance, vârfuri de săgeţi, topoare de luptă, baltage, un buzdugan, scări de şa, pinteni, zăbale, potcoave, piedici pentru cai cu închizători metalice, catarame de centură.
Cele mai importante descoperiri din stratul medieval de la Bâtca Doamnei sunt două cruci relicvar, lucrate din bronz prin turnare, cu reprezentarea Mântuitorului, a Fecioarei Maria şi în medalioane figurând busturi ale unor sfinţi. Aceste piese sunt produse într-un atelier răsăritean, probabil din Rusia Kieveană.
