Salile XI-XIII
Pentru secolele III-II î.Hr. de o deosebită importanţă sunt descoperirile de la Davideni, Târpeşti, Ghelăieşti şi Ţibucani, care atestă prezenţa bastarnilor (sala XI).
Referindu-ne la epoca clasică de dezvoltare a civilizaţiei geto-dacice menţionăm că muzeul din Piatra-Neamţ a adus o contribuţie deosebită la cercetarea staţiunilor de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu. Pe seama mărturiilor arheologice descoperite în aceste situri şi a datelor înscrise de geograful Ptolemeu în cunoscuta sa carte „Geografia” se identifică actualul municipiu Piatra-Neamţ, cu antica Petrodava.
Petrodava, ca şi celelalte aşezări contemporane de la răsărit de Carpaţi a fost abandonată la puţin timp după încheierea războaielor daco-romane şi constituirea provinciei Dacia, dar aceasta nu a însemnat sfârşitul civilizaţiei dacice în zonă. Acest lucru este documentat de descoperirile care aparţin civilizaţiei dacilor liberi (secolele II-III d.Hr.), aşa cum sunt cele de la Piatra-Neamţ – „Lutărie” şi „Dărmăneşti”, Homiceni, Vlădiceni, Moldoveni, Văleni-Boteşti, Săbăoani ş.a.
