Salile XIV-XV
Aceste săli sunt rezervate prezentării culturii carpice, cultură materială a dacilor liberi de la est de Carpaţi, rămaşi în afara provinciei romane Dacia.
Săpăturile arheologice ne arată o societate care promovează vechile tradiţii ale civilizaţiei dacilor de dinainte de cucerirea romană, principalele activităţi economice ale populaţiei carpice fiind agricultura, creşterea vitelor şi diverse îndeletniciri meşteşugăreşti.
Săpăturile arheologice efectuate în staţiunile din sec. II-III de pe teritoriul judeţului Neamţ la Moldoveni – Gabăra, Poiana – Dulceşti, Lutărie – Piatra-Neamţ, Dărmăneşti – Piatra-Neamţ, Homiceni, Borşeni, Vlădiceni, Izvoare – Piatra-Neamţ, Târpeşti, Dochia, au dat la iveală un inventar foarte bogat, ceea ce atestă comunităţi umane stabile şi prospere. Ceramica provenind din aceste aşezări se compune din ceramica de tradiţie dacică, respectiv căţui, vase mari de provizii, fructiere cu picior mai înalt sau mai scurt, căni cu una sau două torţi, castroane, boluri, capace şi ulcioare lucrate la roată, din pastă fină arsă reductor sau oxidant, unele dintre ele imitând vasele de import greceşti sau romane.
Pe lângă ceramica carpică, în aceste săli se mai află expuse amfore greceşti şi romane, dovadă a raporturilor economice (comerciale) dintre dacii liberi şi romani, dar şi cu grecii de la Marea Neagră. În acest sens stau mărturie şi descoperirile unor tezaure de denari imperiali romani, provenind probabil de la stipendiile acordate de romani carpilor, astfel de mărturii fiind atestate pe teritoriul judeţului Neamţ la Bârgăoani, Puriceni, Vlădiceni, Homiceni, Cândeşti şi Gherăieşti.
În sala XIV, într-o casetă, sunt expuse unelte carpice din fier, respectiv brăzdare de plug, coase cu inel, seceri cu spin, tesle, cârlige, dornuri, dar şi arme (vârfuri de lance şi de suliţă). Uneltele din fier fac parte dintr-un mic depozit descoperit la Mastacăn, comuna Dragomireşti, jud. Neamţ. Constantin Scorpan considera că „acesta este singurul depozit de unelte carpice din Moldova, în care coasele reprezintă un tip deosebit, necunoscut până astăzi pe teritoriul Moldovei, iar tezaurizarea lor subliniază rolul pe care îl jucau aceste unelte în viaţa dacilor liberi”.
Un loc important în cunoaşterea culturii carpice îl constituie descoperirile funerare de pe teritoriul judeţului Neamţ, în sala XV fiind ilustrat, într-un segment separat, ritul de înmormântare practicat de către carpi.
În sală este reconstituită o porţiune din necropola de la Dochia – „La Perdele”, cuprinzând două urne cu capac, alături de resturi de oase calcinate şi inventarul celor două urne: o fibulă şi câteva mărgele. Pentru a completa imaginea specifică acestor rituri de înmormântare în sală sunt expuse de asemenea fibule, pandantive, mărgele din sticlă şi din cornalină, provenind din necropolele de la Văleni, Dochia şi Doina.
