Întreg poporul a făcut cu dăruire jertfa de avere și de sânge pentru sfânta cauză a țării și niciodată inima sa n-a bătut mai cu putere ca în acele zile de deșteptare a strămoșeștii vitejii. Niciodată n-au fost bisericile mai pline ca în zilele când se serbau biruințele românilor peste Dunăre sau se făceau rugăciuni pentru ostașii căzuți. Părinții, frații, surorile celor moți veneau în locașul sfânt și vărsau lacrimi în tăcere, dar nimenea nu bănuia nimica, nu se revolta, căci toți aveau conștiința că așa trebuie să fie, toți aveau în suflet mângâierea că moartea acestor bravi a ridicat onoarea țării și a familiilor lor.
(Nicolae Gane)
Comemorarea a 147 ani de la războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, în urma căruia România și-a dobândit Independența, prilejuiește ocazia evocării jertfei ostașilor români și a modului în care au fost cinstiți și eternizați prin ridicarea unor monumente comemorative. Monumentele și însemnele memoriale închinate eroilor neamului au menirea să glorifice și să oglindească prin metafora pietrei, a metalului, a lemnului și prin inscripțiile de pe ele, eroismul și spiritul de jertfă al generațiilor de eroi căzute pentru apărarea pământului strămoșesc. Necesitatea ridicării monumentelor de for public în România și-a aflat fundamentarea teoretică în idealurile revoluției pașoptiste, precum și în crezul și dorința lui Carol I de a reveni la exemplul trecutului pentru a legitima continuitatea ca pe o componentă esențială a politicii sale. Victoria militară a armatei române în războiul din 1877-1878 a avut un rol deosebit în cristalizarea identității naționale la sfârșitul secolului al XIX-lea. Preocuparea pentru păstrarea memoriei sacrificiului făcut de ostașii români în Războiul de Independență s-a manifestat în societatea românească în anii imediat conflictului armat, atât prin inițiative civice, cât și prin cele promovate de statul român. Prezența monumentelor închinate eroilor în majoritatea localităților urbane și rurale pe întreg teritoriul românesc demonstrează impactul său puternic la nivelul mentalității colective.
În ceea ce privește județul nostru, participarea ostaților nemțeni la Războiul de Independență se reflectă și prin numărul mare de monumente ce au fost ridicate, în perioada imediat următoare încheierii războiului. Așa se face că, pe harta județului Neamț, la interferența secolelor XIX – XX, își vor face apariția primele însemne memoriale, ce aduc în prim-plan, pe cei mulți și uneori necunoscuți eroi, care au murit pentru independența țării. Numele celor care s-au jertfit pentru neam, acoperindu-se de glorie, sunt scrise cu dalta pe plăcile Monumentelor Independenței din localitățile: Piatra-Neamț, Roznov, Bicaz, Vânători, Crăcăoani, Bârgăoani, Păstrăveni, etc.
În anul 1879, la Piatra-Neamț a fost realizată o placă memorială în memoria eroilor din Regimentul 15 Dorobanți căzuți pe câmpul de luptă, la inițiativa și pe cheltuiala profesorului Vasile Alexandrescu Urechia. Pe această placă sunt săpate numele tuturor eroilor, ofițeri și soldați din județul Neamț, morți pe câmpul de onoare din Bulgaria, în Războiul de Independență din 1877-1878, ca o pioasă și eternă amintire. La sacrificiul de sânge al armatei române au contribuit și fii meleagurilor noastre de la poalele Ceahlăului, printre aceștia aflându-se cei din cadrul Regimentului 15 Dorobanți. Revenirea acasă a vitejilor ostași a fost consemnată în presa vremii, în articolul Reîntoarcerea și sosirea armatei publicat în paginile ziarului Telegraful: În ziua de 8 August 1878, sosi bravul regiment în Piatra. Orașul era în fierbere. Garda Națională, gimnaziul cu stindardele lor, școalele publice cu profesorii lor, și toată lumea de toate clasele așteptau cu nerăbdare semnalul muzicei de pornire.(…) populația striga neîntrerupt: Ura! Trăiască bravul Regiment 15 Dorobanți! Apoi începu o ploaie de buchete și coroane din partea damelor locale la toți soldații, pe care le-au înfipt pe baionete. Astfel au sosit în piață, în fața Primăriei, unde aștepta foarte multă lume. În piața Primăriei, se aranja o masă plină cu mâncăruri și băuturi pentru bravii curcani. Muzica cânta hora de la Grivița și Plevna. Însemnul comemorativ a fost montat în pronaosul Bisericii Nașterea Sfântul Ioan Botezătorul și a fost executat de artistul R. Massini, la Viena. Placa lucrată din marmură albă de Viena, cu dimensiunile 1,60 x 1,80 m, prezintă în partea superioară stema Moldovei și un text, cu următorul conținut: Gloria și amintire eternă fiilor județului Neamț căzuți vitejește în războiul pentru independența patriei române în luptele de la 6/18 septembrie în Bulgaria. În partea centrală sunt înscrise numele celor 47 de eroi din localitățile județului: maior Nicolae Ioan, căpitan Gregore Năstase Ioan, sublocotenentii George Valentineanu, Alexandru Dănescu, George Nicolescu; sergenții: Dochiția Costache, Chiriac Ioan, Login Petre; caporalii: Diaconu Dumitru, George Nicolae, Iordache Vasile, Ungureanu Alesandru, Costea George; soldații: Sîrbu Ioan, Stoleru Costachi, Amica George, Batana George, Sărarului Costache, Tiura Alecu, Filohie Ioan Angelina, Toader Caea Nicolau, Princu Ioan, David George, Angelina Vasile, Taritia Vasile, Dumitru a Todiresei, Chitia Pavel, Dochiția Ioan, Ionașcu Toader, Iordache alu Christinei, Manole George, Crușitu Ioan, Năforeanu Ioan, Ferestiaorului Ioan, Timaru Toader, Romila George, Ioan George, Chiritia Vasile, Ciobanu George, Mihai alu Dragului, Tatarulu Toader. Întregul ansamblu era încheiat de stema Regatului României încadrată de două coroane de flori din bronz austriac. La baza plăcii memoriale se află următoarea mențiune: Profesor V.A. Urechia încredințează nemuritoru Sfîntului Ștefan Cel Mare din Petra, această piosa marinioara comemorativa la anul de la Christic MDCCLXXIX. În alu 13-le anu alu Domniei Altetei sale Regele Carol I-a fiind președinte Ministrului Ioan Bratianu, Ministru de Interne Mihai Kogalniceanu, prefect major Bonan și Primaru urbei Tudor Dornescu.
În orașul Bicaz, în anul 1904, a fost amplasat în spațiul public un monument dedicat eroilor din Războiul de Independență, creație a sculptorului Vincenzo Puschiasis. Un monument impozant, realizat din piatră, beton, marmură și bronz, amplasat în fața Căminului Cultural din localitate. Inițiativa ridicării acestui însemn memorial a aparținut unui comitet format din 15 persoane (printre aceștia se disting: Eftime Istrate, Armășescu Constantin, Ion Corijescu, Grigore Ionescu, Vasile Mărculescu), cu contribuția materială și financiară a Primăriei Bicaz și a locuitorilor acestei localități. Din punct de vedere compozițional, monumentul este alcătuit dintr-o platformă de piatră, continuat cu un soclu de plan pătrat, în două trepte, din care se înalță un obelisc de formă trapezoidală, decorat cu colonate și cornișe drepte și rotunde. În vârful obeliscului a fost amplasat un vultur cu aripile larg deschise. Pe fațada obeliscului au fost fixate lucrări plastice reprezentând coroana regală, două puști încrucișate și o cască ostășească. În timp acestea au dispărut. S-a păstrat textul cu inscripția: Recunoștință vitejilor morți pentru patrie în Războiul Neatârnării 1877-1878, ulterior fiind adăugat un alt text dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial.
Monumentul dedicat eroilor din Războiul de Independență din comuna Vănători Neamț s-a înălțat în anul 1904, din inițiativa unui comitet format din profesorul Ion Bârliba, învățătorii Emilia Teodoriu și Gheorghe Popescu, fapt consemnat pe una din laturile memorialului, cu contribuția Primăriei și a localnicilor. Pe o bază de plan dreptunghiular din piatră, alcătuită din trei trepte în retragere, se înalță o coloană de formă trapezoidală, decorată cu cornișe drepte și rotunde. Memorialul prezintă în terminație, un vultur din bronz, cu aripile larg deschise, ce se află așezat pe un glob. Monumentul a fost renovat, alături de inscripția cu numele eroilor căzuți în Războiul de Independență (soldat Chitic Pavel din Regimentul 15 Dorobanți, soldat Cosma Ion din Regimentul 15 Dorobanți, soldat Ungureanu Ion din Regimentul 7 Linie) s-a adăugat o altă mențiune în care au fost incluși eroii din Primul Război Mondial.Monumentul impozant este opera sculptorului Vincenzo Puschiasis și se înscrie în suita operelor reprezentative din județul Neamț.
La data de 24 august 1908, în orașul Roznov se inaugura monumentul eroilor căzuți la datorie în Războiul de Independență. Conceput sub forma unui obelisc, în manieră clasică, opera sculptorului italian Vincenzo Puschiasis a fost ridicată la inițiativa unui comitet condus de Nicu Mătăsaru și prin contribuția organelor locale și a Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Obeliscul, cu o înălțime de 8 m a fost realizat din piatră și bronz. Pe fațada monumentului se află o plachetă, cu însemne ale gloriei militare: două arme, săbii, cască, frunze de lauri și stejar. Pe placa de comemorare sunt amintiți eroii: Horcea Vasile (sublocotenent Reg. 8 Linie), Bofan Vasile (soldat Reg. 5 Linie), Manole Ioan (soldat Reg. 15 Dorobanți) și Ostahie Toader (soldat Reg. 15 Dorobanți).
De remarcat faptul că cele trei monumente descrise anterior sunt creațiile aceluiași sculptor, Vincenzo Puschiasis (1874–1941). Sculptor în piatră italian, stabilit la Piatra-Neamț în anul 1899, Pusciasis s–a impus nu numai pe plan local, dar și național, prin numărul mare de monumente realizate pentru eroii căzuți în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial. Lucrările se caracterizează prin rezistență, finețe, eleganță, îmbinare de stiluri și frumusețe.
Un monument ridicat eroilor căzuți în Războiul de Independență se află și în satul Crăcăoani. Inaugurat la 10 mai 1904, în prezența prefectului Ermil Zaharia și a revizorului școlar Gheorghe Nicolau, monumentul conceput în formă de obelisc din piatră, a fost executat de sculptorul Vasile Timofte. Pe fațada modestului monument, pentru a imortaliza faptele de vitejie și eroism ale celor căzuți în războiul pentru Neatârnarea țării, stă scris cea mai firească inscripție: În amintirea vitejilor căzuți pentru Independență 1877-1878.
Comuna Bârgăoani păstrează memoria sacrificiului făcut de eroii din această localitate prin prezența unui monument înălțat în anul 1913 în satul Baratca. Amplasat într-un loc viran la intersecția căilor de comunicație Piatra-Neamț – Roman cu Baratca – Bârgăoani, a fost ridicat potrivit inscripției de pe una din plăcile de marmură în anul 1913 prin stăruința domnului N. Horodniceanu notar, fiind donatori D-nii Gh. Hristodonescu, deputat D.I. Stan, C.I. Marinschi, I. Coh N., primăria și locuitorii comunei Bârgăoani. Monumentul prezintă la bază un soclu din piatră șlefuită, de formă pătrată, cu două trepte, peste care se află așezat un bloc prismatic care are în prelungire un obelisc, decorat cu colonete și cornișe drepte și rotunde, înalt de 2,5 m, în terminație un vultur din bronz, cu aripile deschise larg. Pe latura din fața monumentului, o lucrare plastică din bronz, reprezentând un soldat-dorobanț și inscripția: În amintirea vitejilor din comuna Bârgăoani, morți pentru țară în războiul din 1877-1878, poporul recunoscător. Figura dorobanțului român, imagine simbol al Războiului de Independență din 1877-1878, apare în mai multe monumente, în ținută militară de companie, elementul distinctiv fiind căciula de curcan. El poartă întotdeauna în mână arma și uneori drapelul. În partea de jos a monumentului se regăsește o cunună de lauri, în centrul acesteia fiind inscripționate numele eroilor: Mitrea Ioan, Iliee Vasile, Ionică Gh., Fieraru Ioan, Agahe Gh., Anatoloaie Anton, Tamaș Mihai. Autorul acestei lucrări este necunoscut.
Cele câteva monumente descrise sumar mai sus, sunt printre primele ridicate pe teritoriul județului Neamț și nu reprezintă decât o parte infimă din totalul monumentelor de for public destinate comemorării Războiului de Independență din 1877-1878. Acestea reprezintă adevărate repere peste veacuri al momentului înățător de la 1878, locuri sfinte în fața cărora să ne plecăm frunțile și să punem o floare întru cinstirea înaintașilor noștri.
Muzeograf,
Maria Mihăilă
Bibliografie:
Bonțeanu, Teodora,Cultul eroilor militari reflectat în monumentele Războiului de Independență din Regatul României 1877-1878, Revista Bistriței, XXII, 2008;
Cojocariu, Elena, Contribuția lui V. A. Urechia la construirea monumentelor de eroi din Județul Neamț, Acta Moldaviae Meridionalis, XXVIII-XXIX, 2007-2008;
Gane, Nicolae, Zile trăite, Editura Librăriei Nouă P. Iliescu § D. Grossu, Iași, 1903;
Hogea, Dimitrie, Din trecutul orașului Piatra-Neamț. Amintiri, Tipografia Record Piatra-Neamț, 1936;
Mancu, Octavian, Monumente și însemne memoriale din Județul Neamț, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2007.
Prangati, Constantin, Dicționarul oamenilor de seamă din Județul Neamț, Editura Crigarux, Piatra-Neamț, 1999.
Radu, Gheorghe, Contribuții la Istoria Județului Neamț, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2008.