Muzeul de Artă Piatra-Neamț
Despre Muzeu
Istoric
Constantin Matasă (1878-1971), preot, arheolog, memorialist, fondatorul Muzeului Arheologic în 1934 face demersuri de înfiinţare a unor secţii noi în cadrul acestei instituţii. Astfel, ca urmare a eforturilor sale, la 17 octombrie 1960, Ministerul Culturii aprobă înfiinţarea secţiei de artă pe lângă Muzeul Arheologic. Activitatea de colectare şi achiziţionare a materialului pentru constituirea fondului de bază muzeistic a fost coordonată de pictoriţa Iulia Hălăucescu (1924-2007) şi de soţul său Petronius Hălăucescu (1920-2007), numit custode al Colecţiei de Artă.
Primele lucrări primite ca donaţii din partea Fondului Plastic Bucureşti şi a Uniunii Artiştilor Plastici din România au fost expuse într-o sală a Muzeului Arheologic. Creşterea colecţiei s-a realizat prin achiziţionarea unor lucrări semnate de artiştii nemţeni din perioada modernă, postmodernă şi contemporană: C. D. Stahi (1844-1920), Aurel Băeşu (1896-1928), Lascăr Vorel (1879-1918), Aurelia Vasiliu-Ghiaţă (1896-1992), Simona Vasiliu-Chintilă (1928-2009), Iulia Hălăucescu (1924-2007), Eugen Crăciun (1992-2001), Pompiliu Clement (1923-1985).
Înfiinţată în 1980 cu statutul de Muzeu de Artă şi având la bază colecţia deschisă în 1960, instituţia funcţionează într-o clădire construită în 1930, integrată armonios în perimetrul Curţii Domneşti din Piatra-Neamţ, dominată de ctitoriile lui Ştefan cel Mare.
Creşterea numărului de lucrări s-a făcut prin donaţii, transferuri fără plată şi achiziţii. Una dintre donaţiile importante este a medicului, profesor universitar Paul Gotcu (1898-1981), medic militar şi al Casei Regale, un mare colecţionar de artă, prieten al artiştilor din perioada interbelică. În 1970 acesta a dăruit oraşului Piatra-Neamţ, prin instituţia muzeală, opere semnate de N. Tonitza (1886-1940), Gh. Petraşcu (1872-1949), Francisc Şirato (1877-1935), Vladimir Frimu (1900-1967). Alte donaţii importante aparţin artistelor nemţene Aurelia Vasiliu-Ghiaţă, Iulia Hălăucescu şi Simona Vasiliu-Chintilă.
Istoricul clădirii
Clădirea în care funcţionează Muzeul de Artă a fost construită în 1930 cu destinaţia de şcoală primară (Şcoala primară nr. 1 de băieţi „Lascăr Catargiu”) prin „sârguinţa şi ajutorul lui G. V. Măcărăscu, deputat, primar fiind V. Ioaniu”, aşa cum se consemnează pe placa de marmură dezvelită la 1 decembrie.
Arhitecţii care au proiectat-o au fost Roger Bolomey şi Fr. Droz, constructorul Carol Zani iar sculptorul decorator, Vicenzo Puschiasis.
Fiind situată în centrul istoric al oraşului, în imediata apropiere a ctitoriilor muşatine (biserica „Sf. Ioan” şi turnul-clopotniţă ridicate de domnitorul Ştefan cel Mare), construcţia are un stil arhitectonic de inspiraţie tradiţională cu brâuri de piatră cioplită şi din cărămidă roşie, discuri ceramice smălţuite, colorate în culori primare.
Expoziția de bază
În anii 2010-2011, Muzeul de Artă a cunoscut ample lucrări de restaurare, în cadrul proiectului: Restaurarea și punerea în valoare a zonei istorice și culturale Curtea Domnească din municipiul Piatra-Neamț. Lucrările au prevazut reabilitarea exteriorului muzeului iar la interior au îmbunătăţit condiţiile de expunere şi conservare a bunurilor muzeale..
Tematica expoziţiei permanente îndeplineste două obiective: valorificarea creaţiei artiştilor nemţeni care are o continuitate de peste 120 de ani, contribuind la menţinerea şi dezvoltarea vieţii spirituale a oraşului, al doilea obiectiv fiind valorificarea donaţiilor importante primite de muzeu de-a lungul anilor: donaţia Paul Gotcu din 1975, donaţia Aurelia Vasiliu-Ghiaţă din 1983, donaţia Simona Vasiliu-Chintilă din 2005 şi donaţia Iulia Hălăucescu din 2009.
De asemenea, expoziția pune în valoare momentele importante în evoluţia artei româneşti, începând cu sfârşitul secolului XIX şi până în prezent.
Din cele şase săli ale Muzeului de Artă, cinci sunt amenajate ca expoziţie permanentă, inclusiv holurile, una fiind sală pentru expoziţii temporare.
Coordonatele care punctează stadiile evolutive ale artei românești sunt și genericele sălilor:
1.Specificul național și interferențele europene, referindu-se la curentele care au influențat pictorii C.D.Stahi, Aurel Băeșu și Lascăr Vorel.
2.Lecția maeștrilor – metaforă și culoare, corespunde perioadei interbelice în arta românească prezentată în sala 2. Aici este pusă în valoare donația dr.Paul Gotcu, cu lucrări de pictură și grafică semnate de Nicolae Tonitza, Gh. Petrașcu, Francisc Șirato, Vladimir Frimu. Alături de ei, figurează pe simeze Ștefan Popescu, Samuel Mutzner, Camil Ressu, Ion Țuculescu și Corneliu Baba. Sculptura interbelică este reprezentată de lucrarea monumentală „Dragoș și zimbrul”, realizată de Ion Jalea.
3.Avangarda interbelică este evocată în sala 3 de la parterul muzeului, unde, se valorifică donațiile primite în anul 2003 și 2005 din creația lui Victor Brauner, Marcel Iancu și Jaques Herlod, artiști renumiți pe plan mondial.
4.Expoziția permanentă se continuă la etaj, în sala 4, care poartă numele Aurelia Vasiliu-Ghiață și Dumitru Ghiață. Donația artistei nemțene cuprinde tapiserii din creația sa și lucrări de pictură semnate de soțul său, Dumitru Ghiață. Sunt de asemenea expuse lucrări de sculptură aparținând artiștilor interbelici și postmoderni consacrați: Ion Jalea, Ion Irimescu, Milița Petrașcu, Emilian Celine, George Apostu, Dumitru Pasima, Clement Pompiliu.
5.Repere postmoderne şi contemporane, sala 5, pune în valoare, în primul rând, lucrările artiștilor nemțeni afirmați pe plan național care au făcut donații importante instituției noastre: Simona Vasiliu-Chintilă, Iulia Hălăucescu, Eugen Crăciun, Elena Uță Chelaru. Sunt expuse și lucrări de pictură, grafică și sculptură semnate de artiștii premiați la diferite ediții ale Bienalei Naționale de Artă „Lascăr Vorel”, cum ar fi Ion Sălișteanu, Dan Hatmanu, Teodor Moraru, Gheorghe Zărnescu și de asemenea, donații ale unor autori consacrați care au avut expoziții personale în muzeul nostru.
Sala expoziţiilor temporare poartă numele Iuliei Hălăucescu, unde sunt organizate expoziţii tematice cu lucrări din colecţia donată, expoziţii de autor, colective, de grup.
Un câştig important pentru activitatea muzeală este mansardarea clădirii, obţinându-se astfel un nou spaţiu unde se desfăşoară manifestări cu specialiştii muzeelor din judeţ şi din ţară: simpozioane, colocvii, conferinţe, videoproiecţii etc.
Expoziții Temporare
Galerie
